despre pasiune

La fluturii de la mine din stomac li-i pohui. Ei stau în juru la o masă ca niște gangsteri, beu, joacă belot, și fumează papirosuri. Ei demult n-au zburat și deam au pivnoe puziko, și niște țîțîșoare lăsate în jos ca niște triunghiuri spînzurate. La moldovencele noastre le-ar place de ei, deatîta că arată ca bărbățeii de la business administrare de la ASEM-rotunzi ca niște harbujăi.

Fluturii din stomacu meu deam demult îs muște. Ei n-au niș o pasiune. Ei o degradat.

Mă trezesc dimineața, cuprind o pernă și noi mai departe ne iubim pînă la amiază. My nikuda ne speshim. Noi avem înaintea noastră o zi plină de skukata.

Între nihuja ne delaju și nihuja ne delaju eu fac o pauză și o cafea, îmi aprind o țigară, i dumaju o nem…Ja pravda ne znaju kto on, no ja o nem dumaju.

Deschid TED.com și privesc un video inspirațional, și unica ce mă inspiră în el îi să mai privesc un video inspirațional.

Da deam cînd tare, tare n-am ce face, mă gîndesc că poate viața mea ar fi mai interesantă dacă m-aș îndrăgosti. Șap mă gîndesc mai bine…da nu ego nahui, eu am prea mult timp liber.

Mi-i lene să răsuflu. Și asta niș macăr nu-i metaforă.

-A ty naidi sebe muzhika.

-Ne hochu.

-Nu, hotja by obshjaisya s nimi.

-Ja obshjayus’, no mne ne interesno. (Da cu fete  niș atîta.)

-A hotja….fuck men.

-You know what, I think that’s exactly what I’m gonna do.