despre Ea

Vara, cînd trăiam pe la părinți, mă duceam la ea să dorm pe vreo oră în timpul zilei, sau să bem o cafea dimineața și poate o țigară la balcon, după care mă întorceam acasă.

Mă duceam la ea, de parcă m-aș duce în altă cameră, da nu în alt apartament. O dată chiar m-am pornit îmbrăcată în pijama.

Mi-e dor de ea cînd urcă în mansardă să citească.

Tot timpu lasă discurile de vată împrăștiate prin casă după ce se demachiază, da eu tot timpu le strîng. Ea uită, da mie nu mi-i в падлу.

Îmi trebuiește comfortul prezenței ei chiar și cînd prezența ei nu este necesară. Lîngă ea mă odihnesc.

Lecțiile ei încep mai tîrziu decît a mele. Și ea face patul și pe partea mea cînd se trezește.

Îmi spune că o să mor de diabet, da oricum îmi cumpără zahăr.

Îi dăruiesc necondiționat o floare cînd se simte singură și ea îmi dăruiește necondiționat napolitane acoperite cu ciocolată albă cînd îs enervată.

Ne place să ne jăluim una la alta că ne doare capu, spatele, burta, în cot, în cur…

Cu ea timpul tot timpul trece mai interesant.

With her boredom is somehow more tolerable.

Mă uit la ea și o văd frumoasă. Și nu numa pentru că-i frumoasă.

3 thoughts on “despre Ea

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s