despre contingency planning

How are we supposed to solve small problems if we can’t deal with the big ones?
***

Toți știu ce decizii ar lua dacă le-ar muri mama. Sau tata.

Dacă ar rămîne mîine fără de lucru.

Dacă la examen le-ar cadă cea mai grea întrebare.

Dacă ar naște un copil fără mîini sau picioare.

În caz de sarcină-нежданчик ar face sau nu avort.

Ce religie o să aibă copilul pe care totuși nu l-ai avortat. Și ‘de ce’.

Ce ai face dacă ai afla că ești înșelat(ă).

Ce ai face dacă ai afla că ești bolnav(ă) de cancer.

Pentru că astea sunt lucruri importante. Și e bine să ai o pregătire emoțională pentru lucruri de care nu poți fi niciodată pregătit.

Doar că nimeni nu știe ce ar face dacă s-ar muta într-un apartament cu o persoană care nu spală bine furculițele.

Dacă îi spui, cum îi spui?

Dacă decizi să le speli tu, pînă cînd o să dureze răbdarea ta?

Ce faci dacă nu șterge masa de inelul de ceai lăsat de cana ei. Dacă împrăștie prin casă bețișoarele cu vată folosite.

Poate își calcă cămașa aiurea. Sau împăturește hainele nu ca la magazin (cum îți place ție).

Pentru că astea nu-s întrebări esențiale pînă nu scoți din dulap o farfurie curată care e murdară.

Bolile, moartea și dizabilitățile mai des întristează decît ceartă.

Pentru că ne certăm de la veselă, ciorapi, ne-trasul apei la veceu, și ne-scosul de gunoi afară. Și cînd ne certăm din cauza veselei- noi nu ne certăm din cauza veselei. Ne certăm din cauza atitudinii reflectate prin inacțiuni.

And when the bonus question on the exam will be: What is the name of your class textbook and its author? – you won’t know the answer. Pentru că așa lucruri nu-s importante pînă cineva le face importante.

But the devil is always in the details. (And so is the beauty.)

tumblr_mmdi0amwfy1rw1rr4o1_500

6 thoughts on “despre contingency planning

  1. what a bullshit :)) how are we supposed to know how to react and behave on things that surpass us? the only thing one can assume is to outrun the shit one cannot change by having the sagacity to accept it. ceea ce este extrem de greu, cel putin la inceput.

    lasă inepțiile și jocurile de cuvinte 🙂 niciodată n-o să fii pregătit să-ți moară mama sau să te înșele partenerul sau amai ales sa nasti un copil cu handicap (!). admiți si poti sa traiesti diverse scenarii, dar nicio pregătire din lume nu-ți dă siguranța că o să fii bine pentru că ai fost ”pregătit”, pentru ca targuiala de la piata nu se potriveste cu cea de acasa si pentru ca deciziile afective nu se planuiesc.

    Like

  2. Aşa e, din păcate problemele mari ne mai aduc cu picioarele pe pământ şi ne ajută să revizuim lucrurile şi prioritatea lor…

    Like

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s