despre Moldova și Dirol

As she it is, Moldovă mică,

Ți-au făcut gura ulcică.

***

Hospitality.

Cred că-i mai ușor să te faci mort în popușoi atunci cînd zbori în кукурузник: domnul de alături пасеште ca stewardessa, care l-a rugat să deconecteze dispozitivul electronic, să iasă din vizor ca să-și poată privi în continuare serialul de la THT.

“M-au așezat lîngă un idiot…”, dar gîndu-mi este întrerupt de aplauzele oamenilor din salon. Căpitanul ne anunță că Ам ацеризат și că afară sunt ноуэ градзе.

Заебись. Pot să mă mișc spre ieșire îndată ce copilul cu unibrow al vecinei în hijab își scoate degetul din ochiul meu.

Traditions.

Mi se face greață de la vinul nostru pe care mi l-a turnat domnișoara. Din gura mea pute a spirt. Trebuie anunțat Mi(ni)sterul Economiei care se gătește de Ziua Vinului. Dacă borăsc – dau vina pe малый.

Cu o tîmpenie sincronizată, pasagerii se ridică în picioare înainte să se stingă semnul de cuplare a centurii și încep alinierea spre ieșirea din avion.

Mystery.

Îmi tîrîi valiza spre drum în timp ce domnișoara mă anunță cu o voce dulce, înregistrată și (între)ruptă, că serviciul mă va costa 75 de lei.

Счётчик таксиста (pe care am rugat să-l includă) показал 55 леев. Am presupus că cei 20 au apărut tot de-acolo de unde și acțiunile adiționale BEM.

Bun venit în Moldova, unde ospitalitatea este o tradiție, tradiția este calitate, iar calitatea este un mister!